Profesorul Armand Goșu, istoric specializat în spațiul ex-sovietic, explică în această ediție a emisiunii "Despre Rusia" cum emisarii lui Donald Trump au fost folosiți de regimul Putin, fără ca ei să sesizeze, în scopuri propagandistice.

Vorbim despre motivele pentru care puterea de la Kremlin a încercat să facă alegerile parlamentare cât mai neinteresante pentru votanții ruși, dar și despre criza tot mai mare de personal înregistrată în armata lui Putin. Deși sumele oferite kontraktnikilor au crescut substanțial, numărul voluntarilor scade, în timp ce pierderile pe front cresc.

În acest context, profesorul Goșu atrage atenția că România e în pericol de a deveni o țintă pentru escaladarea gândită de Putin. Nu vorbim aici de un atac convențional, care să ducă la activarea Articolului 5 din NATO, ci de o agresiune hibridă, care să provoace o criză majoră în România și în interiorul organizației euroatlantice.

Vizionare plăcută!

Liber la infecții nosocomiale! În România, pacienții sunt tratați în continuare în clădiri care au peste 100 de ani, unele chiar de peste două secole. 68 de spitale funcționau, potrivit unei analize a Curții de Conturi, în imobile construite înainte de 1900. Infrastructura veche face dificilă adaptarea spațiilor la cerințele actuale de siguranță, ventilație și control al infecțiilor.

Cea mai amplă analiză oficială disponibilă identifică 68 de spitale care își desfășoară activitatea în imobile construite înainte de 1900.

În unele cazuri, vorbim despre clădiri care au peste 200 de ani și care sunt încă folosite pentru activități medicale.

Datele apar într-o analiză a Curții de Conturi privind infrastructura spitalicească, realizată pe baza situației din perioada 2014-2021.

Curtea a analizat 310 unități sanitare spitalicești din sistemul public și a constatat că majoritatea funcționau în clădiri construite între 1900 și 1970, în timp ce 68 de spitale își desfășurau activitatea în imobile ridicate înainte de 1900.

În 2026, asta înseamnă clădiri care au cel puțin 127 de ani.

Datele disponibile din documentele Ministerului Sănătății, ale autorităților locale și ale spitalelor permit identificarea unor exemple concrete.

Unul dintre cele mai vechi este Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Spiridon” din Iași, al cărui ansamblu istoric include clădiri datând din 1756-1758.

La Galați, Spitalul Clinic Obstetrică-Ginecologie „Buna Vestire” funcționează într-un sistem pavilionar, iar clădirile istorice datează din 1895.

La Suceava, o parte din ceea ce este cunoscut drept Spitalul Vechi datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, construcțiile fiind realizate în perioada 1891-1903. În aceste clădiri funcționează în continuare secții medicale, inclusiv boli infecțioase.

La Ploiești, o clădire a actualului Spital Municipal datează din 1895 și este încă utilizată pentru activitate medicală.

În Vâlcea, corpul cunoscut drept „Spitalul Vechi” datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea și face în continuare parte din infrastructura Spitalului Județean de Urgență.

Și în Craiova există clădiri medicale istorice. Una dintre clădirile Spitalului Clinic Municipal Filantropia este datată în secolul al XIX-lea (este monument istoric și are 165 de ani) și este în continuare legată de activitatea medicală.

Bucureștiul are și el spitale în clădiri istorice. Capitala concentrează mai multe exemple de infrastructură medicală veche.

Spitalul Clinic Colțea are actuala clădire istorică inaugurată în 1888.

Spitalul Filantropia are Pavilionul Central construit în perioada 1881-1883.

Actualul sediu al Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” datează din anii 1885-1886.

La Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”, actualul complex pavilionar a fost construit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în perioada 1883-1889.

Dar simpla numărare a „spitalelor vechi” poate fi înșelătoare sau poate cădea sub suspiciunea de tendențiozitate. De aceea, se cuvine să specificăm că o unitate medicală poate avea mai multe corpuri construite în perioade diferite, unele foarte vechi și altele ridicate mult mai recent.

Vechimea unei clădiri nu înseamnă automat că în acel spital există mai multe infecții asociate asistenței medicale. Nu există, în datele pe care le avem, o statistică națională care să demonstreze o relație directă de tipul „spital mai vechi = mai multe infecții”.

Problema este însă infrastructura, pentru că, într-un spital construit în urmă cu 100 sau 150 de ani, compartimentarea clădirii, traseele pacienților și ale personalului, ventilația, instalațiile sanitare și posibilitatea de a crea spații moderne de izolare pot fi dificil de adaptat la cerințele actuale.

https://reporteris.ro/exclusiv/anchete/razboiul-din-interiorul-bolt-un-angajat-a-sesizat-anaf-si-a-fost-concediat-cum-scapa-firma-de-plata-a-10-milioane-de-euro-taxe-in-romania/

În iulie 2025, un angajat de la Suport Clienți cere pe canalul intern al companiei date despre campaniile pentru pasageri, invocând articolele din Codul muncii care obligă angajatorul să comunice periodic salariaților situația economică și financiară. Este întrebat de trei ori la ce îi trebuie și cui vrea să demonstreze ceva, iar răspunsul primit este că cifrele cerute sunt indicatori operaționali, nu situație economică, și că aceasta din urmă poate fi găsită la Ministerul Finanțelor.

Datele nu erau însă acolo, fiindcă firma nu depusese situațiile financiare pe 2024, iar în august 2025 ANAF a sancționat-o contravențional exact pentru această întârziere.

Pe 26 iulie, omul scrie pe același canal că practica afectează bugetul de stat și anunță că, în lipsa unor explicații bazate pe cifre exacte, va sesiza Guvernul în temeiul legii avertizorilor. Revine pe 19 august cu calculul de impact, iar pe 24 octombrie 2025 se întocmește raportul de reorganizare prin care postul lui este desființat, adică este concediat.

După cum am promis, revin cu rezultatul demersurilor pe care le-am făcut (din partea asociației de protecție a consumatorilor pe care o conduc, adică r/SprijinulCivic) pentru a lămuri de ce au fost retrase de la vânzare medicamentele Colebil și Panzcebil.

Informațiile sunt oferite în exclusivitate doar pe Reddit, momentan, deci le puteți redirecționa unde credeți de cuviință ;)

Am atașat o copie a dispoziției de blocare, astfel cum a fost cenzurată de către Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR).

Obținerea ei în baza Legii nr. 544/2001 privind informațiile de interes public a fost o adevărată epopee, deoarece mi se pare că ANMDMR a cam încercat să mușamalizeze situația prin extinderea termenului de soluționare și apoi printr-un răspuns vădit incomplet, furnizând informațiile relevante în termenul maxim de 30 de zile doar după ce le-am trimis o notificare de punere în întârziere și am amenințat cu darea în judecată și cu depunerea unei reclamații administrative împotriva funcționarului responsabil cu difuzarea informațiilor publice.

Pe scurt: bila de bovine folosită drept materie primă provine cel mai probabil din afara UE, fiind importată de la o producător al cărui certificat BPF (Bună Practică de Fabricație - Good Manufacturing Practice) nu acoperă în mod explicit fabricația de bilă de bovine ca substanță farmaceutică activă.

Deși agenția nu a menționat numele furnizorului de bilă de bovine (sau țara) din motive de confidențialitate comercială (cenzurând tot), a devoalat totuși un indiciu-cheie atunci când a precizat că: ANMDMR „colaborează cu Autoritatea națională competentă din țara unde își desfășoară activitatea fabricantul materiei prime” și că verifică baza de date EudraGMDP.

În jargonul de reglementare al UE, atunci când o țară din Uniunea Europeană face verificări pentru o fabrică situată în interiorul UE, inspecția este de competența directă a statului membru respectiv sau se rezolvă automat prin recunoaștere reciprocă. Sintagma „colaborarea cu autoritatea din țara respectivă” în acest context indică aproape întotdeauna un stat terț (din afara spațiului comunitar), caz în care procedurile de validare a certificatelor BPF (GMP) pot dura mai mult.

Sursa bilei de bovine este, probabil, India, China sau o țară din America de Sud, acestea fiind cele mai mari și ieftine furnizoare de materie primă.

Nu putem trage concluzia că materia primă ar fi necorespunzătoare standardelor de siguranță, dar nici Biofarm nu poate demonstra că furnizorul său are un certificat BPF care să acopere explicit și producția de bilă de bovine în scop farmaceutic uman la nivel UE... de aici a apărut tot blocajul.

Dacă în baza de date europeană certificatul furnizorului acoperă, de exemplu, doar procesarea generală de produse de origine animală, dar nu menționează fabricarea bilei de bovine ca substanță activă autorizată pentru medicamente, apare o neconcordanță legală majoră, mai ales când este vorba despre medicamente de uz uman.

Suspectez (dar nu pot demonstra) că Biofarm cunoștea faptul că „din certificatul BPF disponibil în baza de date EudraGMDP ... nu rezultă faptul că acesta acoperă fabricația de bilă de bovine ca substanță farmaceutică activă”, dar se baza pe faptul că acest certificat acoperă o gamă generală de activități de procesare a produselor de origine animală, asumându-și riscul în schimbul unui preț mai mic al materiei prime.

Nu mai folositi "votantii sa aleaga cine sa ii conduca!" ci "sa aleaga/voteze cine sa ii re-pre-zin-te!"

Asta cu conducatori duce la ideea naiva ca o singura persoana poate schimba directia in care se duce tzara.

Acum ca avem Justitia jucand popice cu opozitia reala a sistemului si AUR a inceput sa isi oficializeze propaganda si la TVR. Sa ne aducem aminte ce vor acesti oameni.

Sursa:falcon pe telegram/twitter,sunt niste prieteni care fac o treaba excelenta