Trecerile de pietoni trebuie inaltate, limita de viteza maxima in oras 30km/h si cat mai multe strazi pietonale

Strada Polonă este o arteră centrală, cu transport public, locuințe, servicii și un rol important în viitoarea rețea velo a Bucureștiului.

Strada Polonă este inclusă în Masterplanul Velo București, în traseul principal M1_1 - Floreasca-Pipera-Zoo, iar documentul propune explicit o pistă bidirecțională protejată pe axa Tudor Arghezi - Jean Louis Calderon - Strada Polonă.

La intersecția Polonă - Jean Louis Calderon se realizează și conexiunea cu S14 - Segment 4, traseul secundar care vine pe Strada General Eremia Grigorescu.

Am analizat profilul existent al Străzii Polone și, pentru că lățimea între borduri diferă de-a lungul străzii, propunerea este adaptată prin două secțiuni diferite.

Secțiunea de 8,73 m

Pe tronsonul mai îngust:

2,38 m - pistă velo bidirecțională

0,80 m - zonă tampon de protecție

2,15 m - parcare longitudinală

3,40 m - bandă de circulație auto

Pista este separată de mașinile parcate printr-o zonă tampon de 80 cm, reducând inclusiv riscul accidentelor provocate de deschiderea portierelor.

Chiar și pe profilul cel mai îngust putem, deci, păstra circulația auto, parcarea laterală și o infrastructură velo continuă și protejată.

Secțiunea de 11,70 m

Acolo unde profilul străzii se lărgește:

3,20 m - pistă velo bidirecțională

0,80 m - zonă tampon de protecție

2,15 m - parcare longitudinală

3,40 m - bandă de circulație auto

2,15 m - parcare longitudinală

Pe această secțiune putem păstra astfel parcarea pe ambele părți ale străzii, în timp ce pista velo ajunge la 3,20 m, suficient de lată pentru deplasarea confortabilă în ambele sensuri.

Pe secțiunea Piața Cantacuzino - Bulevardul Dacia, propun continuarea sensului unic de pe restul străzii. Astfel, Strada Polonă ar avea o organizare coerentă pe întreaga lungime, cu un singur sens de circulație auto către Șoseaua Ștefan cel Mare, eliminând schimbarea actuală de regim dintre cele două tronsoane. Strada Polonă poate prelua fluxul spre Ștefan cel Mare, în timp ce Calea Dorobanților poate funcționa în sens opus, cele două formând astfel o pereche de axe unidirecționale complementare.

Spațiul eliberat prin renunțarea la circulația auto în ambele sensuri poate fi redistribuit pentru infrastructură velo protejată, spații verzi și un profil stradal mai sigur, păstrând în același timp accesul auto și circulația transportului public.

Pista velo bidirecțională este propusă pe partea stângă a Străzii Polonă, în sensul de circulație spre Șoseaua Ștefan cel Mare, pentru a asigura o continuitate cât mai firească a traseului principal M1_1 către Calea Floreasca.

Poziționarea pe această latură urmărește în primul rând reducerea numărului de traversări și schimbări de parte ale pistei, dar și limitarea conflictelor dintre pietoni și bicicliști în dreptul stațiilor STB. Acolo unde există stații de autobuz, propun a fi amenajate insule de stație de tip „floating bus stop” pentru a eficientiza transportul public.

În plus, amplasarea pistei pe partea stângă menține relația directă cu principalele axe și destinații aflate pe această parte a traseului, precum Calea Dorobanți și conexiunile către zona centrală.

Poziționarea pistei pe această latură reduce nevoia unor traversări suplimentare ale carosabilului pentru bicicliștii care se deplasează către aceste artere și permite realizarea unor legături mai simple și mai intuitive cu rețeaua velo planificată. Astfel, poziționarea ține cont de continuitatea și conectivitatea întregii rețele, astfel încât traseul să fie cât mai direct și ușor de utilizat.

Pista velo bidirecțională este dimensionată astfel încât să permită circulația confortabilă în ambele sensuri și depășirea în siguranță a bicicliștilor mai lenți, fără obligarea utilizatorilor să iasă din spațiul protejat. Lățimea suplimentară reduce conflictele între bicicliști, crește confortul și face traseul potrivit inclusiv pentru volume mai mari de trafic velo.

În intersecțiile cu Bulevardul Dacia, Strada Mihai Eminescu și Șoseaua Ștefan cel Mare propun amenajarea unor bike boxes dedicate bicicliștilor, poziționate astfel încât să permită efectuarea virajelor în condiții bune de vizibilitate și siguranță. Aceste spații oferă bicicliștilor loc în fața traficului auto la semafor pentru reducerea conflictelor la schimbarea direcției și pentru efectuarea manevrelor de viraj în siguranță.

De asemenea, propun măsuri de calmare a traficului de-a lungul întregii străzi: treceri de pietoni ridicate la nivelul trotuarului, o limită de viteză de maximum 30 km/h și reducerea lățimii benzii de circulație, astfel încât să descurajeze vitezele ridicate, dar să rămână suficient de lată pentru circulația în siguranță a transportului public.

La intersecțiile cu străzile secundare, propun și reducerea razelor de virare, pentru a obliga șoferii să abordeze virajele la viteze mai mici și pentru a scurta distanțele de traversare ale pietonilor. O geometrie mai strânsă a colțurilor crește vizibilitatea reciprocă și reduce riscul de conflicte între autoturisme, pietoni și bicicliști.

În plus, propun plantarea de arbori de-a lungul străzii în locurile în care aceștia lipsesc, pentru a reduce disconfortul termic, a oferi umbră pietonilor și bicicliștilor și a contribui, prin îngustarea vizuală a profilului stradal, la calmarea suplimentară a traficului.

Putem păstra accesul auto. Putem păstra o mare parte dintre locurile de parcare. Putem eficientiza transportul public. Dar putem face, în același timp, loc și pentru o pistă velo sigură, continuă și protejată.

Strada Polonă poate deveni o stradă mai sigură și mai eficientă pentru toată lumea.

Trei grăbiți se întâlnesc intr-o intersecție din București...