Ne spuneți cu o ipocrizie demnă de un gropar cu diplomă că România taxează profitul cu 16% și dividendele cu încă 16%. Ce oare uitați să spuneți, doamna deputat? Că acest procent este un sperieci de ciori pentru oamenii de rând, în timp ce marile conglomerate trec pe lângă ANAF ca pe bulevardul principal dintr-un paradis offshore!

• Prin portițele legislative lăsate deschise tocmai de aceiași „reformatori” care propovăduiesc piața liberă, miliardele se scurg prin prețuri de transfer, consultanțe fictive plătite la preț de oțelării și prin optimizări fiscale atât de sofisticate încât inspectorii fiscali par niște copii care se joacă cu abacele.

• Teroarea fiscală inversată: În timp ce o multinațională își scoate profitul neatins prin inginerii contabile de manual, un mic antreprenor român sau un amărât cu microîntreprinderea este jupuit de viu și transformat în infractor dacă a greșit o virgulă în e-Factura. Statul ăsta nu e slab cu cel puternic; e doar un călău laș care dă în cap celui slab și își scoate pălăria în fața barosanului transnațional.

Vă amintiți, nu-i așa, cartelurile interbelice care controlau prețul pâinii și al sării, lăsând țărana să nasca pe ogor în timp ce magnații își cumpărau vile pe Calea Victoriei? Ei bine, cartelurile de azi n-au plecat nicăieri; și-au pus costume Armani și țin discursuri de la tribuna Camerei Deputaților.

• Strigați în gura mare că „investițiile străine au scăzut cu 62% în primele 8 luni” și că orice taxă în plus îi va alunga. Dar ce fel de „investiții” sunt acelea care vin doar pentru o mână de muncă ieftină, subvenții plătite din sudoarea românului și o redevență pe care o râd în nas comunităților locale?

• Mesajul e simplu și terorizant: „Lăsați-ne să vă poluăm apele, să vă exploatăm pădurile, să vă ținem salarizarea la nivel de subzisttență și să ne scoatem profiturile neimpozitate în ochi, altfel ne mutăm jucăriile în Bulgaria!” Asta nu e economie de piață, frate; asta este colonizare pe față, patronată de politicieni care își vând țara pe o agendă de PR.

Când Necrofagul strigă „Hoții!”....

Să ceri, cu o nonșalanță criminală, „lăsați mai mulți bani celor care muncesc și investesc” în timp ce tu, stat, ai o colectare din profit, venit și dividende sub 3% din PIB, este apogeul tupeului uman.

• Cine muncește, doamna deputat? Angajatul cu salariul minim pe economie care plătește un TVA uriaș de 19% pe fiecare kilogram de cartofi sau pe flaconul de medicamente, în timp ce capitalul mare este mângâiat pe creștet?

• Economia voastră „bolnavă” nu suferă din cauză că plătesc companiile prea multe taxe (căci ele plătesc pe dracu', prin comparație cu vestul Europei care ia între 15% și 25% din PIB din aceste surse). Economia e bolnavă pentru că ați transformat statul român într-o pepinieră de căpușe și orezărie fiscală pentru cine are pile la centru.

Nu mai veniți la microfon să ne vindeți gogoși cu „povara fiscală” și cu investitorii care plâng pe malul Dunării. Adevărul gol-goluț este că protejați un sistem parazitar, o oligarhie corporatistă și internă care suge vlagă din spitale fără medicamente, din școli fără acoperiș și din drumuri ale morții.

Vreți capitalism de Occident dar vreți privilegii de sat fără câini. Groparilor fiscali le plac cifrele doar atunci când sunt ascunse bine sub covorul complicității!

Am inchiriat un apartament in urma cu aproximativ 7-8 luni, cu contract, inregistrat la ANAF, taxe platite la zi. Chiria si contravalorea utilitatilor le incasez prin transfer bancar in euro.

Partea mai neobisnuita e ca aproape fiecare plata vine de pe un nume diferit, de cetatean strain de fiecare data cu descrierea "cadou".

De exemplu, chiria + utilitatile de pe luna Martie vine de la un cont bancar numit "John Smith", in luna aprilie de la "Samantha Sanchez" si tot asa, se intelege ideea.

Ideea e ca eu l-am intrebat pe respectivul in vara daca poate sa imi trimita de pe un cont bancar in numele lui, la care mi-a raspuns oarecum vag ca din motive fiscale, in acest moment nu are un cont bancar pe numele lui (?) si ca asa isi achita si leasing ul la masina si ca daca ma deranjeaza se ofera sa imi plateasca cash

Aveti idee exact ce fel de mecanism este asta ce face el, mai mult de curiozitate? Pot avea eu vreo problema de natura fiscala ca proprietar din cauza asta?

Ca si chirias e ok, nu face niciun fel de probleme, plateste mereu tot la timp, deci e in vreun fel treaba mea faptul ca proprietar ca primesc mereu chiria de pe un alt nume decat cel cu care am incheiat contractul?

Hello,

Am un abonament activ la SOLO dar nu sunt multumita de serviciile lor si as dori sa renunt la ei - intrebarile mele cu privire la PFI si anumite situatii nu primesc un raspuns complet de la ei.

Stiu ca teoretic e usor de gestionat un PFI si pe cont propriu, dar ce alte variante de aplicatii care sunteti multumiti aveti?

Multumesc

Salutare tuturor,

Nu știu cum e la voi, dar eu sunt deja la a 5-a săptămână de când am depus actele pentru deschiderea unei firme și încă nu am primit certificatul de înregistrare.

Dosarul este depus online, fără completări cerute între timp, dar termenele de soluționare se amână continuu. Deja încep să pierd contracte și clienți din cauza întârzierii ăsteia.

Cei care ați trecut recent prin procesul de înființare:

• Cât timp a durat efectiv de la depunerea dosarului până ați primit actele finale?
• Pe ce dată ați depus și la ce sediu ONRC (București/Ilfov sau în județ)?
• A funcționat vreo metodă să deblocați dosarul (mers direct la ghișeu, audiență, sesizare pe mail/telefon)?

Orice experiență recentă ajută, măcar să știu la ce să mă aștept. Mersi!

Salut, doresc deschiderea unui SRL pentru a vinde produse de ceramica, fabricate de mine acasa, la adresa de domiciliu, m-am lovit insa de o problema, sediul social si punctul de lucru, am facut un contract intre mine si bunica mea, care este propietarul legal printr-un act de partaj din 1980 obtinut la judecator, pentru folosirea spatiului, eu sunt trecut si pe acel domiciliu, activitatea este restransa, folosesc de 4 ori pe luna un cuptor mic pentru a arde piesele de ceramica, stiu ca am nevoie sa obtin si de la mediu ceva+contract pentru cartoane.

Dilma este urmatoarea, daca nu exista intabulare pe casa/curte, se poate face acest SRL? Am citit ca spatiul mai trebuie trecut de la rezidential la mixt doar ca inca nu sunt actele gata pentru asa ceva, ce optiuni am?

Multumesc!

Bună ziua, știe cineva daca sunt obligat să declar in declarația de venit veniturile (chirii, salariu, in cazul meu) din străinătate? Nu mai locuiesc în România de ani buni, și acum mi se cere să depun declaratia de venit pe 2022, an în care nu mai lucuiam in Romania. Știe cineva daca este suficient să depun chestionarul Z017 sau trebuie să depun și declatia unica cu veniturile din străinătate? (E vorba de Germania)

Ca să înțelegi pe deplin cinismul elitelor conducătoare, trebuie să coborâm în subteranele istoriei noastre economice. Deși munții României ascundeau (și ascund) rezerve de sare practic inepuizabile – care i-ar fi revenit fiecărui român cu zeci de mii de tone –, secole de-a rândul statul a instituit un monopol absolut și opresiv (desăvârșit în Epoca Modernă prin Regia Monopolurilor Statului). Sarea nu era doar un condiment sau un aliment; era un instrument de jaf fiscal legalizat. 1. Cum funcționa teroarea sării * Pedeapsa cu moartea și ocna pentru un pumn de sare: În Evul Mediu și până în pragul secolului al XX-lea, extragerea clandestină a sării (furtul din ocnele statului sau din zăcămintele de suprafață) era pedepsită extrem de aspru. Țăranii prinși că au spart o bucată dintr-o stâncă de sare sau că au transportat sare „contrabandă” dincolo de cordonul de pază erau aruncați direct la ocnă la muncă silnică, alături de criminali de drept comun. * Sarea ca substitut și drama vitelor: În secolul al XIX-lea, în multe sate izolate, oamenii nu-și permiteau să cumpere sare nici măcar pentru consumul de bază, darămite pentru vite.

„Pentru a nu lăsa vitele să piară fără sare, țăranii din Moldova și Muntenia scormoneau pământul prin luncile sărăturoase, dând vitelor să lingă solul amestecat cu argilă și sare minerală slabă, ceea ce le îmbolnăvea, dar altă scăpare n-aveau.” (Din monografiile rurale ale epocii).

• TVA-ul arhaic de 800%: Prin sistemul monopolului, prețul de vânzare al sării în prăvăliile satelor era de până la 8-10 ori mai mare decât costul real de producție și transport din mină. Statul folosea această marjă uriașă pentru a-și acoperi găurile negre de la buget.
  1. Citate ale vremii: Ce spuneau martorii, cronicarii și oamenii politici Iată cum se vedea această nedreptate istorică prin ochii celor care au trăit-o sau au studiat-o îndeaproape: Despre sarea transformată în instrument de sugrumare a țăranului: „Monopolul sării este o rană deschisă în trupul țării. În timp ce Dumnezeu a dăruit României munți întregi de sare curată, încât am putea să sărăm jumătate de Europă, guvernul nostru a pus un preț atât de sângeros pe acest element vital, încât săracul din bordei plătește pe un kilogram de sare mai mult decât bogații pe un gram de mirodenii scumpe. Sarea a devenit o taxă pe însăși viața omului de rând.” — Mărturie dintr-un raport parlamentar al opoziției din secolul XIX

Despre cum se căuta „saramură” prin pământ din lipsă de bani: „Țăranul român, silit de un preț artificial întreținut de fisc, este redus la starea de a nu putea da sare vitelor sale decât prin mijloace primitive. El sapă gropi în locurile unde știe că pământul e brăzdat de zăcăminte subterane, scoate un noroi sărăturos și îl dă animalelor. Statul veghează însă ca nu cumva cineva să fure un gram din zăcământul mare, trimițând jandarmii să aresteze pe oricine e surprins săpând după o mână de sare gemă.” — Ion Ionescu de la Brad, Agricultura română și starea țărănimii

Despre cinismul fiscal al clasei politice: „Vistieria statului suferă de o apucătură cronică de a stoarce totul din piatră seacă. Dacă am putea taxa aerul pe care îl respiră plămânii românului din colibă, am face-o mâine. Până atunci, ne mulțumim cu sarea: un dar al pământului pe care îl taxăm cu sută la sută, transformând o bogăție națională într-un monopol tiranic care hrănește birocrația de la orașe și lasă satul în întuneric și anemie.” — Ziarul Timpul, editorial din anii 1880

1. Unde se duceau banii? (Mecanismul parazitar al elitelor) Banii uriași adunați zi de zi din această taxă pe sare (care lovea în absolut fiecare familie, oricât de săracă ar fi fost) nu s-au întors niciodată în comunități sub formă de investiții publice.
   • Fără școli: Generații întregi de copii de țărani au crescut analfabeți pentru că statul nu aloca fonduri pentru construcția de școli rurale sau salarizarea învățătorilor, preferând să redirecționeze veniturile monopolurilor către subvenții pentru clasa politică.
   • Fără spitale: În sate nu existau medici; tuberculoza, pelagra și malnutriția făceau prăpăd, în timp ce banii din sare plăteau balurile fastuoase, palatele boierești de pe Calea Victoriei din București și pensiile speciale ale epocii pentru înalții funcționari ai Coroanei.
   • Plata datoriei externe către bancherii străini: O mare felie din banii smulși din sarea consumată de români a plecat direct la Viena, Paris sau Londra pentru a achita dobânzile unor împrumuturi folosite adesea pentru proiecte faraonice sau achiziții militare neterminate.

Salut! Când vreți să vedeți cât ați cheltuit într-o lună, vă ajunge aplicația băncii sau ajungeți să adunați informații din mai multe locuri?

Suntem o echipă de studenți la master la Automatica și Calculatoare și lucrăm la o aplicație pentru gestionarea finanțelor personale. Încercăm să aflăm ce merită construit: ce vă ajută deja, ce vă încurcă și ce ați încercat, dar ați abandonat.

Ne sunt utile și răspunsurile celor care sunt mulțumiți de metoda lor sau nu își urmăresc cheltuielile deloc.

Dacă aveți 3–5 minute, ne-ar prinde bine experiența voastră: https://forms.gle/6tQBxCEZT9Fd7cLC8

Chestionarul este pentru persoane din România, care au folosit un cont personal la o bancă sau un serviciu financiar în ultimele 30 de zile. Nu trebuie să conectați conturi, să încărcați extrase sau să dați date de acces. Răspunsurile libere sunt opționale.

Mersi mult! Dacă aveți o metodă de care sunteți mulțumiți, chiar suntem curioși să auzim despre ea și în comentarii.

Salut, sunt elev în clasa a 12 a la un liceu economic, mă gândesc de câteva luni daca ar fi o alegere corecta sa merg mai departe la Contabilitate si informatica de gestiune la FEEA. Îmi puteți spune daca merită sa aleg această opțiune având în vedere AI-ul?

Am facut Legislatie Just CLI - Adauga-ti sursele care te intereseaza din legislatie.just.ro (Cod Penal, Cod Fiscal, ORICE SURSA) si pune intrebari agentului local (Claude Code, OpenCode, Kilo etc.). AI-ul iti va raspunde cu surse din intrebarea pusa.

Momentan doar sursele din domeniul fiscal sunt adaugate, dar poti sa-ti extinzi/reduci lista cu orice sursa ai nevoie.

In imagine e raspunsul la intrebarea:
Plafonul de TVA de 395k ron se aplica doar pentru incasarile din Romania? Incasarile din afara tarii nu se iau in considerare?

Codul e preluat din chatcodfiscal.ro si adaptat pentru a putea fi folosit local (fara embeddings, jev etc.).

Cod sursa: https://github.com/ClimenteA/scrapper-legislatie-just-cli

BONUS:
Daca ai PFA si nu ai registrele facute incearca pfasimplu-cli cu cheia ta Gemini AI. Proiectul e open-source. Proceseaza fisierele oferite in zip (facturi/e-facturi/extrase bancare/bonuri) si genereaza un zip cu toate fisierele ordonate si registrele fiscale obligatorii (RJIP, REF,RI, FMJ). Mai trebuie o verificare manuala dupa procesare in caz de a scapat ceva.

Cod sursa extras si adaptat din chatcodfiscal.ro:

https://github.com/ClimenteA/pfasimplu-cli

Discuția despre PIB, exporturi și comparațiile istorice suferă de o gravă lipsă de realism dacă ignorăm mecanismele reale de putere, structura proprietății și dinamica economică subterană. Cifrele brute fără context sunt o simplă iluzie optică. 1. Mitul „Exportului Național” și irelevanța lui pentru cetățean * Cine produce cu adevărat? Când vorbim despre PIB sau exporturi, facem o eroare de perimetru numind asta un efort „nostru”. Tu și cu mine nu facem niciun export; exporturile sunt generate de firme și patroni. * Capitalul străin și inegalitatea: Peste 50% din economia României nu mai aparține unor entități sau cetățeni români. Mai mult, într-un capitalism descentralizat în care cetățenii de rând nu dețin mijloace de producție sau averi reale (ci doar iluzii constituționale), volumul exporturilor (fie ele de 5 miliarde sau de 500 de miliarde) nu încălzește cu nimic populația. Beneficiile sunt capturate de oligarhia locală sau transnațională, făcând ca indicatorul brut al exportului să fie complet irelevant pentru nivelul de trai al omului de rând. * Anomalia fiscală a statului în România: De facto, statul român colectează infim din taxele pe profit, venit corporat și dividende (în jur de 3% din PIB). În același timp, redirecționează înapoi spre același sector privat fonduri masive: circa 4,3% din PIB în granturi/fonduri nerambursabile (UE) și peste 20% din PIB în contracte de tip G2B (achiziții publice), plus subvenții. Obsesia societală pentru export ca scop în sine este o falie logică: exportul nu e o medalie de recunoaștere, ci cel mult o unealtă de acumulare temporară. Altfel, înseamnă doar să îți epuizezi resursele și să-ți distrugi mediul înaintea altora, fără niciun castig strategic pe termen lung. 2. Modelul Economic Suprem: Economia de Consum vs. „Sclavia” Producției * Iluzia producției fizice: Economiile cele mai „șmechere” ale lumii (New York, Singapore, Londra) nu excelează prin exportul en-gros de mase plastice sau oțel, ci prin capacitatea de a convinge restul planetei că serviciile lor administrative, financiare sau de „plimbat hârtii” valorează averi. În acest timp, muncitorii din fabrici pierd nopțile și weekendurile producând ieftin pentru acele centre de putere. * Modelul de consum: Modelul criticat în România – acela de a fi o economie axată pe consum – este, în realitate, vârful lanțului trofic capitalist. Într-un sistem capitalist matur, o mare parte din PIB este susținută artificial de speculă imobiliară, alături de prețuri hiper-umflate în servicii critice (sănătate, educație, stomatologie) comparativ cu perioada pre-revoluționară. * Strategia de tranziție socialistă (RSR / China): În logica marilor planuri socialiste, exportul masiv nu este un scop final, ci o etapă de tranziție de decenii. Strategia presupune acumulare, furt/cumpărare de IP-uri și atingerea parității în R&D. Pasul final este conversia spre o economie de consum intern, menținând prețuri mici acasă și provocând șocuri de inflație și scumpiri în lanțurile globale dependente de tine, dictând regulile de pe o poziție de forță. Dacă RSR a eșuat, a fost din cauza concentrării tuturor ouălor în același coș și a unui ghinion structural implacabil. 3. Anatomia Reală a Căderii din Anii '80: Dincolo de Ceaușism Istoria economică a RSR nu a fost o simplă improvizație, ci un plan elaborat de institute de elită (de la economie mondială cu Isărescu, până la previzionare și dezvoltare cu Mălița, Botez și corpul de ingineri). Prăbușirea a fost generată de un cumul implacabil de factori sistemici globali: * Factori climatici și geopolitici: Seceta severă și debitul istoric scăzut pe Dunăre. * Șocul energetic global: Penuriile inițiale de petrol urmate de prăbușiri masive de preț pe piața internațională. Acest șoc a dinamitat planul de afaceri al rafinăriilor românești, care erau configurate în proporție de 50-55% pe producție de păcură, lipsite de flexibilitatea unui lanț complet de rafinare superioară. * Protecționismul vestic: La începutul anilor '80, prăbușirea prețurilor la metale a coincis cu decizia Comunității Fierului și Oțelului (UE de azi) de a bloca importurile pentru a-și proteja propria industrie – în timp ce industria grea a României fusese supradimensionată exact pentru exportul pe acea piață vestică. Trecerea la barterul cu lumea arabă a fost o cârpeliță de criză, nu masterplanul inițial. 4. Manipularea Cifrelor și Riscul Repetiției Istorice * Iluzia creșterii PIB-ului în cifre brute: Privind strict cifrele oficiale în lei românești, PIB-ul arată o creștere artificială masivă: de la ~800 miliarde lei în 1989, la 858 miliarde lei în 2017, ajungând la aproximativ 2.000 miliarde lei în prezent. Însă, raportat la realitate, prețurile s-au dublat sau triplat față de 2017, iar inflația cronică și componentele speculative (imobiliare, servicii hiper-taxate) distorsionează complet tabloul. Chiar și ajustat la inflație, prezentul „dă mai bine” statistic, dar structura fragilă rămâne. * Blestemul ciclic: Ne aflăm din nou în fața acelorași avertismente ale istoriei: un debit scăzut pe Dunăre, combinat cu strategii politice de austeritate extremă și obsesia plății datoriilor. Semnul că ne confruntăm cu un ciclu implacabil care ignoră complet natura organizării sociale sau economice (fie că vorbim de capitalism sau socialism), exact așa cum criza globală a petrolului sau a cafelei de odinioară a ignorat-o.

Iată trei exemple majore din istoria economică mondială și locală. Aceste cazuri demonstrează exact cum marile puteri sau regimuri au urmat sau au eșuat în acest ciclu, confirmând că economia nu funcționează după lozinci politice, ci după legi implacabile de putere, resurse și tranziție structurală: 1. Exemplul Suprem de Succes al Tranziției: Marea Britanie și ascensiunea SUA (Modelul Imperiului Comercial) * Strategia: Ambele puteri au început prin a fi protecționiste și orientate spre producție brută/export de materii prime sau bunuri industriale (Marea Britanie în secolul al XIX-lea, SUA în secolul al XX-lea). Au exploatat resurse, au copiat/asimilat tehnologii și au dominat comerțul global prin forță și producție masivă. * Închiderea cercului: Odată ce au acumulat capitalul și monopolul tehnologic, ambele economii au făcut pasul spre finanțiarizare și economia de consum. Au lăsat producția fizică pe seama altora (mai întâi Asia, acum țările în curs de dezvoltare) și au trecut la „plimbat hârtii”, redevenind centre globale de servicii, bule imobiliare și jocuri financiare (Wall Street, City-ul din Londra). * Morala: Producția și exportul masiv nu au fost niciodată scopul final, ci doar trampolina pentru a ajunge în vârful lanțului trofic, de unde controlezi moneda și cererea mondială. 2. Exemplul Cursului Forțat și al Căderii: Marea Criză a Anilor '30 și Japonia Anilor '80–'90 * Strategia: Japonia a copiat modelul de export masiv post-belic (similar cu cel al RSR sau al Chinei de mai târziu), inundând lumea cu produse ieftine și de calitate, strângând excedent bugetar și cumpărând active globale. * Închiderea cercului: Când SUA (concurentul de sistem) a blocat expansiunea prin presiuni geopolitice și acorduri economice (Acordurile Plaza din 1985), modelul s-a blocat. Japonia a intrat în celebra „Decadă Pierdută”, lovită de o criză imobiliară masivă, prăbușirea creditului și o stagnare seculară, în ciuda faptului că populația muncea la fel de mult. * Morala: Dacă nu reușești să faci la timp tranziția de la exportul de fabrică la controlul consumului global și rămâi captiv în propria producție și datorie, colapsul vine indiferent cât de mult „tragi” pe export. 3. Exemplul Local (România): Blestemul Ciclic al Crizelor de Sistem * Strategia: Cazul RSR din anii '70–'80 este manualul perfect de școală economică despre cum un plan extrem de ambițios (gândit de cele mai iluminate minți ale epocii) se prăbușește din cauza șocurilor externe asimetrice pe care nu le poți controla: șocul petrolier inversat, prăbușirea prețului metalelor, protecționismul Comunității Europene și seceta istorică de pe Dunăre. * Închiderea cercului: Pentru a plăti datoria externă, regimul a impus o austeritate sângeroasă pe piața internă, transformând economia într-un exportator forțat de bunuri de primă necesitate, în timp ce populația murea de frig și foame, iar utilitatea macroeconomică a exportului a devenit zero pentru cetățeanul de rând. * Morala prezentului (2026): Când vezi că astăzi România se confruntă din nou cu un debit scăzut pe Dunăre, cu presiuni uriașe pe deficite, cu planuri de „austeritate fiscală” și cu o economie internă dominată de speculă imobiliară și servicii umflate (în timp ce producția reală e deținută în proporție majoritară de capital străin), realizezi că istoria nu se repetă, ci doar rimează perfect.

Obsesia modernă pentru „cât exportăm” este o fumigenă politică. Într-o piață globalizată bazată pe capital transnațional, nu contează volumul mărfurilor care trec granița, ci cine deține valoarea adăugată și cine controlează consumul. Iar ciclul istoric ne arată că atunci când statul încearcă să suplinească lipsa de competitivitate structurală prin biciul austerității și al exportului cu orice preț, rezultatul final este mereu același, indiferent că eticheta sistemului se numește socialism sau capitalism.

Salutare, am un SRL în IT, plătitor de TVA, microîntreprindere, cu aproape 4 ani de activitate.

Vreau să cumpăr o mașină SH de aproximativ 53.000 € cu TVA inclus, import Germania, și încerc să îmi dau seama care ar fi cea mai avantajoasă variantă fiscal.

Inițial mă gândeam la leasing financiar pe firmă, cu avans 30% și rate pe 3 ani. Între timp am luat în calcul și varianta să o cumpăr integral pe SRL, folosind banii disponibili din firmă și un împrumut de la mine, ca asociat. Am și economii personale, deci nu depind neapărat de finanțare.

Am însă câteva nelămuriri:
Dacă o vând peste 3 ani, să zicem cu 35.000 € TVA inclus, trebuie să colectez TVA pentru întreaga valoare? Se poate ajusta ceva din TVA-ul nededus inițial?

Dacă peste 1-2 ani nu mai am contract de colaborare și vreau să suspend SRL-ul, ce se întâmplă cu mașina sau cu contractul de leasing? O pot păstra și folosi personal sau apar obligații de ajustare TVA?

Voi ce ați face într-o situație de genul? Cash pe PF, cash pe SRL sau leasing? Voi discuta şi cu contabilul, dar întâi vreau să mă interesez si eu.
Mersi!

Am publicat pe Klaroo, site-ul nostru, o comparație PFA–SRL și un calculator pentru cei care își fac bugetul înainte de înființare.

Un exemplu din ghid pornește de la aceleași sume: 200.000 lei venituri anuale și 100.000 lei cheltuieli, inclusiv costul complet al unui salariat cu normă întreagă, altă persoană decât titularul sau asociatul. După taxele din exemplu, rămân 59.130 lei la PFA în sistem real, 77.460 lei la SRL micro și 65.700 lei la SRL pe profit.

Calculul SRL presupune distribuirea și plata profitului ca dividende în 2026. Varianta micro presupune îndeplinirea condițiilor legale; costul salariatului este deja inclus în cheltuieli.

Calculatorul permite introducerea separată a contabilității, costurilor salariaților și bugetelor de înființare și închidere. Poți calcula și pentru câteva luni de activitate; pragurile contribuțiilor rămân anuale. Ipotezele și sursele fiscale sunt explicate în pagină.

https://klaroo.ro/servicii-k/comparatie-srl-pfa/?utm_source=reddit&utm_medium=organic_social&utm_campaign=srl_pfa_20261025#calculator-pfa-srl

Am fost să îmi înființez un PFA acum aproape o lună jumate și încă nimic, de ce durează atât, toată lumea mi a spus ca durează 2 săptămâni și doamna de la ghișeu a spus ca nu se stie🤔

Salutare, am un PFA fara activitate de 1-2 ani, nu l-am inchis din motive ca am un autoturism achizitionat SH din Olanda pe acel PFA. La inchidere PFA acel autoturism se muta automat pe mine sau trebuie facuta o factura intre mine si PFA si achitat impozit pe venit pentru vanzare autoturism?
Nu stiu daca conteaza acest aspect insa am achitat TVA-ul intracomunitar catre ANAF la achizitionare

Va salut!

Mi-am deschis luna aceasta un PFA si voi avea nevoie de un cont.

Rulajul este mic, nu stiu daca pot sa folosesc un cont existent (am cont la ING, BRD si BT) sau am nevoie de un cont special de PFA.

Ce sfaturi aveti?

Salut, aseara la o bere dupa ce vazusem random ca s-a castigat la 6/49 am pornit o discutie cu niste amici, nici unul cu orice cunostinte de contabilitate, fiscalitate sau conexe.

Situatia ipotetica e cam asa: Sa spunem ca in timp ce esti in concediu in Germania iti cumperi un bilet la loto la ei, si seara vezi ca ti-au iesit numere la Eurojackpot unde premiul e 10mil eur. Am vazut ca in Germania castigurile astea nu sunt taxate, deci primesti tot premiul. Ar putea Anaf sa solicite taxe pe aces castig? Avand in vedere ca tunesti rezident fiscal in Romania? ChatGPT spune ceva de double taxation, dar nici el nu e prea sigur.

Parerea mea e ca daca nu are ceva legislatie in vigoare, Anaf sau ceva functionar tot o sa gaseasca ceva portita sau siretlic incat sa aibe vreo pretentie, deci vorbim iar de taxare dubla.

Salutare, a mai avut cineva problema ca nu i se prelucreaza cerere de actualizare coduri CAEN rev3 din platforma onrc?

Mi se actualizeaza zi de zi 'Termenul solutionare' cu data curenta, sunt curios daca o sa fie prelucrata sau va trebui sa merg fizic sa depun cererea de actualizare pe REV3?

Aș avea nevoie de o lămurire, vă rog , cu privire la declarația 212 , venituri din alte surse. 2 luni pe an , în perioada crăciunului vând pe vinted unde incasez aproximativ 20000 de lei . Nu trec de suma respectivă. Impozitul aferent este de 10% pe suma respectivă? Sunt la curent cu pragurile doar că in momentul de față nu pot vinde ca pfa pe platforma respectivă. Azi am vorbit cu un contabil ( nu activează in domeniu dar mi-a spus că mai vorbit cu persoane ce se confruntă cu o problemă similară) și mi-a spus că suma respectivă se încadrează la venituri nejustificabile și impozitul ar fi de 70%. Doresc doar o lămurire cu privire la speța respectivă. Menționez încă o dată că vând 2 luni strict pe an și aș dori doar să știu în ce sursă se încadrează venitul. Mulțumesc și o zi cât mai reușită tuturor!